Arhiepiscopia Tomisului a transmis programul slujbelor ce vor fi ţinute în fiecare zi din Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, până în noaptea de Înviere. Pe lângă participarea la Denii, ce se ţin seara, credincioşii trebuie să postească şi să facă în case curăţenie generală.
De luni până la Înviere se mănâncă doar seara, numai pâine şi apă în primele trei zile. În Joia Mare se ţine post, iar în Vinerea Mare şi în Sâmbăta Mare - post negru.
De asemenea, în Săptămâna Patimilor se face curăţenie generală în gospodării, pentru ca Învierea lui Hristos să fie întâmpinată cum se cuvine.
În fiecare seară a Săptămânii Mari, credincioşii merg la Denie, o slujbă menită să pregătească enoriaşii pentru a doua zi. Termenul „denie“ provine din slavonă şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă.
Semnificaţia Deniilor din fiecare seară
• Denia de luni seara vorbeşte despre Pilda celor zece fecioare. Acestea trebuia, conform obiceiului iudaic, să îl aştepte pe mire cu candelele aprinse. În pilda istorisită de Iisus Hristos, dintre cele zece fecioare, doar cinci fuseseră prevăzătoare şi aveau ulei în candele. În momentul venirii mirelui, numai fecioarele înţelepte au putut intra în camera de nuntă, celelalte rămânând afară.
• Denia de marţi seară (Utrenia Miercurii Sfintelor Patimi) aminteşte de femeia păcătoasă care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir de mare preţ picioarele Mântuitorului, fapt petrecut cu puţin timp înainte de Patimi. Gestul său simbolizează căinţa şi îndreptarea.
• Denia de miercuri seară (Utrenia zilei de Joi a Sfintelor Patimi) este închinată a patru evenimente: spălarea picioarelor Apostolilor, Cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi vânzarea Domnului.
Deniile din Joia şi Vinerea Patimilor sunt mai dezvoltate, cuprinzând rituri şi cântări despre Patimile Domnului: drumul Golgotei şi răstignirea.
