O propunere legislativă de consiliere psihologică înainte de avort. Campania de sporire demografică demarată de putere vine să dubleze tăierea drepturilor mamei din ultimii ani. Cam atît merge rotiţa ideologică Baconschi-Sulfina Barbu. Propunerea legislativă poate fi citită aici.
Au reacţionat părţi din societatea civilă (vezi şi aici), s-au făcut dosare foarte bune despre dezbaterea pro/contra avort. Eu aş mai adăuga doar două observaţii.
1. Sînt preluate în presă fără prea mult discernămînt datele din “expunerea de motive” a acestei iniţiative, date mai mult decît îndoielnice. De exemplu, e şi Franţa trecută la ţări în care e obligatorie consilierea – iar aici sigur nu mai e aşa de minimum un deceniu (din 2001, consilierea pentru adolescente e facultativă în Franţa).
Şi mai îndoielenice sînt datele ProVita care dă un număr exact “22.178.906 de întreruperi de sarcină” (vezi Gandul). Să dai numărul “exact” în condiţiile pe care le ştim – avortul clandestin, femei călcate practic în picioare de decretul ceauşist – mi se pare o ofensă, mai mult decît propaganda fără scrupule anti-avort. Dar manipularea funcţionează perfect – vai, cîţi posibili români am fi avut!…
2. Se scrie clar în iniţiativă că vor fi angajaţi oameni care practic trebuie să facă o campanie anti-avort în aşa-numitele şedinţe de consiliere: să arată filmuleţe, să încerce să determine răzgîndirea pacientei. “Consilierul pentru criza de sarcina”, aşa se numeşte el, poate fi medic, psiholog sau asistent social. Cum poate un psiholog să se apuce să facă un adevărat joc al învinovăţirii cu pacienta fără ca atestatul să-i fie retras pe loc?, asta-i întrebarea. Asociaţiile de psihologi din România ar trebui să aibă o reacţie mult mai clară, mai ofensivă.
Consilierea facultativă e normală. Cine vrea poate apela la astfel de cabinete. Nu prea înţeleg de ce trebuie susţinute de stat