În urmă cu exact două luni, la 9 februarie, Mihai Răzvan Ungureanu era învestit de Parlament şi depunea, în aceeaşi zi, jurământul la Cotroceni ca prim-ministru.
În Parlament, Ungureanu avea să spună: "Nu va începe de mâine o epocă de prosperitate. Către ea avem un lung drum de parcurs. Prudenţa şi responsabilitatea sunt principiile de guvernare în anul 2012."
Dar aceste două luni scurse de la învestirea Cabinetului Ungureanu înseamnă, în plan practic, aproape un sfert din mandatul actualului Guvern care se va încheia odată cu alegerile legislative din toamnă. Iar, peste o lună şi ceva, intrăm în campania electorală pentru alegerile locale. Ce s-a întâmplat în acest sfert de mandat al Guvernului?
La 3 aprilie, premierul i-a prezentat la Palatul Victoria pe membrii Consiliului consultativ pentru mediul de afaceri, un grup de 26 de antreprenori, bancheri sau şefi de companii de succes care ar urma să-l sfătuiască în privinţa politicilor economice de urmat.
Ungureanu l-a înlocuit pe Emil Boc într-o situaţie complet defavorabiă acestuia din urmă. Schimbarea de guvern a calmat, ajutată şi de gerul din februarie, protestele din ţară şi din Piaţa Universităţii la adresa puterii. Noul şef al guvernului s-a instalat direct în vârful topurilor încrederii oamenilor, alături de liderii opoziţiei. Dacă singura raţiune a schimbării de guvern a fost ameliorarea imaginii guvernării, atunci soluţia aleasă este viabilă. Dacă intenţia a fost să se adauge la acest raţionament electoral un plus de dinamism în acţiunea administrativă, acest lucru nu se vede încă. Ideea de dinamism trăieşte doar prin declaraţiile premierului care, după anunţul privatizării Cupru Min, califica acţiunea drept rezultat al "febrei unei frenezii economice", instalată odată cu noul guvern, febră care a trecut însă o săptămână mai trâziu.
