În Franţa, sărbătoarea Paştelui catolic a mai atenuat puţin febra campaniei electorale. Am asistat deci la o scurtă pauză, relativă, înainte de maratonul final şi de primul tur de scrutin al prezidenţialelor de pe 22 aprilie.

Principalii candidaţi la alegerile prezidenţiale din Franţa, Nicolas Sarkozy şi François Hollande, şi-au permis un moment de odihnă şi de reflecţie, într-un context de campanie tensionată, plină de evenimente imprevizibile şi foarte obositoare.

În urmă cu câteva zile, unii comentatori se întrebau dacă socialistul François Hollande va mai avea rezerve vocale pentru ultimile mitinguri şi dueluri televizate, atât de mult s-a uzat în ultimii doi ani de când se află de fapt în campanie... Chiar şi adversarii săi politici recunosc că în doi ani, François Hollande şi-a modificat imaginea, pentru că a început cu o cură de slăbire, pentru a încerca apoi să-şi forjeze o statură de prezidenţiabil. Gurile rele spun că s-a inspirat din gesturile şi atitudinile fostului preşedinte socialist François Mitterrand, pe care uneori îl imită până la mimetism.

În presa franceză au şi apărut de altfel fotografii comparative, din care vedem că François Hollande îşi strânge pumnii la fel ca François Mitterrand sau arată cu mâna la fel ca François Mitterrand... Va fi el omul care să-l învingă însă pe redutabilul Nicolas Sarkozy? Rămâne de văzut. Mai toţi observatorii îi recunosc însă lui Nicolas Sarkozy, mai mult decât oricând, capacitatea de a reveni în arenă, de a recâştiga simpatia opiniei publice, de a-şi impune temele şi ritmul...

Partea cea mai spectaculoasă în acest moment în contextul duelului Sarkozy–Hollande nu ţine de fapt de programele lor, ci de enorma diferenţă dintre ei. Nu poate fi imaginat un om care să încarneze mai bine contrariul lui Nicolas Sarkozy decât François Hollande, scrie un comentator al Agenţiei France Presse. N