Având în vedere acceptul Comisiei Europene, urmare solicitării MDRT, de a realoca 172,85 milioane euro, alocate pentru DMI 4.2. şi necheltuite, către alte domenii majore de intervenţie, dintre care 39,84 milioane euro pentru Axa 5. precum şi Ordinul 1825/2011 care permite supracontractarea până la 120%, Consiliul Judeţean Botoşani, prin Preşedintele Mihai Ţâbuleac, face demersuri pentru urgentarea aprobării contractului de finanţare pentru acest proiect de importanţă majoră pentru judeţ. Consiliul Judeţean Botoşani a depus în data de 13/08/2009, la Organismul Intermediar ADR Nord-Est Piatra-Neamţ, Cererea de finanţare aferentă proiectului cu titlul “Reabilitarea şi valorificarea durabilă a obiectivului de patrimoniu Complexul Monahal Coşula, judeţul Botoşani”, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa 5, DMI 5.1. , proiect care a fost aprobat şi care figurează în prezent pe lista de rezervă a AMPOR. Mănăstirea Coşula este un obiectiv înscris în patrimoniul cultural naţional, conform Ordinului nr. 2.314/2004, având o importanţă majoră culturală, istorică şi turistică. Situată în comuna cu acelaşi nume, în partea sudică a judeţului Botoşani, la cca. 20 km de reşedinţa de judeţ, mănăstirea a fost ctitorită în vremea lui Petru Rareş, în anul 1535, de către marele vistier Mateiaş Cosolvei. Biserica mănăstirii nu a suferit modificări semnificative în timp. Ca şi alte mănăstiri şi biserici din Moldova, sec XV-XVl, mănăstirea Coşula a fost iniţial pictată şi în exterior (1536 – 1538), mărturie fiind scena Judecăţii de Apoi care se păstrează încă pe faţada vestică a mănăstirii.  “Galbenul de Coşula” se alătură “Albastrului de Voroneţ”, înscriind pictura mănăstirii în rândul operelor unice în România.  Una din priorităţile de dezvoltare ale Judeţului Botoşani o reprezintă şi promovarea turismului cultural şi religios. În acest sens, Mănăstirea Coşul