De la premierul Mihai Răzvan Ungureanu până la consilieri ai ministrului economiei Lucian Bode toţi au spus că vânzarea Cupru Min era singura soluţie pentru o companie al cărei nume a fost cel mai adesea asociat în ultima vreme cu noţiuni precum "neprofitabil" sau mai nou "transmiţătoare de molimă" din cauza datoriilor pe care le acumulase mai ales la plata facturii de energie. Specaliştii din piaţă sunt însă de părere că vânzarea Cupru Min fără a încerca refacerea întregului lanţ industrial al cuprului, care a falimentat în ultimii 20 ani, nu aduce niciun câştig pieţei locale, ci ar apropia-o de experienţele unor ţări africane.
"În ultimii 20 de ani nu a existat companie gestionată de stat în domeniul minier care să fi fost profitabilă, sunt pompe care absorb bani din buget pentru a le ţine la suprafaţă. Dacă eliminăm subvenţiile şi arieratele, constatăm că nu sunt în niciun fel profitabile. Încetul cu încetul, statul s-a necăjit subalimentându-le financiar, oferindu-le iluzoriu posibilitatea investiţiei străine care nu a prea venit, iar privatizarea lor, destul de dificilă altminteri, nu începe astăzi, ci a început cu mult timp înainte, în anii '90. Presupunând că am fi făcut o enormă investiţie, de ordinul miliardelor de euro sau dolari, noi am fi creat un deficit enorm", a spus premierul la finele săptămânii trecute. Anul trecut Cupru Min a făcut un profit de 30,7 milioane de lei.
"Nu avem bani pentru capitalizarea ei. Îşi trage sufletul şi transmitea molima datoriilor în sistem. Nu ştim foarte multe lucruri privind această privatizare, dar avem speranţa că vor veni cu banii necesari", spunea tot la finele săptămânii trecute Tudor Şerban, consilier al ministrului economiei Lucian Bode.
Situaţia în care a ajuns Cupru Min vine după ce în ultimii 20 de ani întregul lanţ de producţie a cuprului a dispărut în urma falimentelor, aşa că acum singurul
