Metoda prin care Chevron doreşte extracţia gazelor naturale în Bârlad, Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti poate conduce la deranjamente ale scoarţei terestre, urmate de cutremure puternice, scrie Jurnalul.ro, potrivit realitatea.net.

"Fracţionarea hidaulică în şist este o noutate pentru ţara noastră. Pentru exploatarea gazelor de şist este nevoie de realizarea unor studii amănunţite bazate pe informaţiile din zona perimetrelor pentru care există aprobare, respectiv zonele din Dobrogea. E nevoie de un studiu deoarece se lucrează în necunoscut, în adâncime şi nu ştii comportamentul în stratul şistului. Astfel, pot avea loc accidente foarte grave şi chiar la distanţe mari faţă de locul în care s-a forat", a declarat Maria Cristescu, conferenţiar doctor inginer în cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti.

"Discuţia începe de la tipul de rocă în care se face fracţionarea hidraulică. Este foarte greu să estimezi ce găseşti la o adâncime de 2.000-2.500 de metri. Ca să cedeze roca, astfel încăt să realizezi o fisură, trebuie învinsă presiunea litostatică, iar fisura se extinde cu ajutorul fluidului, a apei gelatinoase. Pentru a estima presiunea de fisurare trebuie cunoscută densitatea medie a rocilor aflate deasupra zonei ce urmează a fi fisurată. Şistul este o rocă alcătuită din mai multe plăci sau foi, ca o felie de tort, cu grosime de circa jumătate de centimetru fiecare. Aceste şisturi apar sub forma unor pachete neconsolidate ce pot aluneca foarte uşor. Nu ai de unde să ştii cum vor reacţiona mineralele din compoziţia şistului în contact cu substanţele din apa sărată introdusă sub presiune. Fluidul introdus nu mai poate fi controlat, el îşi caută punctele de minimă rezistenţă pentru a înainta. Astfel, fisura nu mai are nici o geometrie, iar fluidul nu mai poate fi controlat", a mai explicat Maria Cristescu, pentru sursa citată.

În