Avea 9 ani la Revoluţie, dar când tânărul ministru al transporturilor răspunde la întrebarea: "Cum de România cheltuie 3,3 mld. euro pe infrastructură anual şI nu se văd rezultatele?" astfel: "A lipsit coerenţa în prioritizare", primul gând este că o nouă generaţie de politruci a năpădit guvernul.

"Situaţia (lipsa de rezultate -n.red.) se explică, în primul rând, prin lipsa unei planificări adecvate, prin lipsa unui portofoliu de proiecte clar şI în special prin lipsa coerenţei în prioritizare", a sunat răspunsul complet al domnului ministru Alexandru Nazare în cadrul unui interviu acordat recent Ziarului Financiar.

Acum vorbele de lemn sunt "prioritizare", "planificare", "coerenţă", "portofoliu". Până în 22 decembrie 1989 ziarele erau pline de titluri ca acesta: "Noile obiective industriale, cât mai grabnic în circuitul economic".

Poate fi adevărat că banii sunt aruncaţI pentru că nu există "prioritizare" şI "portofoliu", dar de ce au ajuns aceşti tineri, absolvenţI de facultăţi politice de stil nou, să vorbească atât de lemnos ca înaintaşii lor de la Ştefan Gheorghiu, fosta şcoală de cadre a PCR? De ce nu spun simplu: am cheltuit banii pe şosele de care nu aveam nevoie.

Să fie oare din cauză că profesorii fondatori ai noilor şcoli de administraţie publică din România, cum este domnul Vasile Secăreş, sunt foşti profesori la Ştefan Gheorghiu?

În sfârşit, acesta este produsul de "ENA a România" (ENA este Ecole Nationale d'Administration, şcoala de cadre a statului francez) şi aceştia sunt oamenii care vor face politica ţării de acum încolo.

Ceea ce este însă nou şi înspăimântător pe alocuri este lipsa de empatie a acestor lideri de stil nou, cărora nu li se poate reproşa nici o legătură directă cu puterea de dinainte de 1990, la percepţia publică. Parcă loveşti o minge într-un perete dur.

@N