Centrul Galaţiului este plin de vestigii arheologice ce ilustrează istoria de 1.700 de ani a oraşului, de la vestigiile romane descoperite în zona Bisericii Precista la hrubele din zona „Spicu - Romarta Veche". Acestea se adaugă vestigiilor romane din zona de vest a oraşului, respectiv Cavoul Roman din Micro 21, Necropola Romană din zona Cătuşa şi Castrul Roman.
Recent, o surpare produsă în parcarea primăriei a scos la iveală o hrubă ce pare să dateze din vremea domnitorului Sturza, adică de pe la 1830, când graniţa de nord a oraşului era în zona unde se află astăzi primăria şi universitatea, iar dincolo de Biserica Vovidenia erau grădini de zarzavat şi vii. „Faptul că ne aflăm într-o zonă veche şi foarte veche a Galaţiului denotă şi din faptul că în această parte a oraşului potenţialul arheologic este deosebit de valoros pentru istoria din perioada secolelor al XVII-a şi al XVIII-lea. Acest lucru e atestat de această surpare care a scos la iveală o hrubă din cărămidă subţire, care e posibil să fie cărămidă de Livorno, acea cărămidă care era adusă pe corăbii ce veneau din Italia, fiind folosită ca lest. Cărămida era descărcată aici şi corăbiile plecau spre destinaţiile lor încărcate cu mărfuri", ne-a declarat Marius Mitrof, jurist la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional (DJCCPN) Galaţi.
Potrivit acestuia, Primăria Galaţi va trebuie să încheie un contract cu o instituţie specializată, care să efectueze cercetarea arheologică a zonei. „Direcţia noastră a înaintat o adresă către Primăria Galaţi, prin care arăta, potrivit Ordonanţei de urgenţă nr. 43 referitoare la patrimoniul arheologic, că primarul are obligaţia ca în cazul unor descoperiri arheologice întâmplătoare să sisteze orice lucrare şi să dispună efectuarea unei cercetări arheologice preventive de către o instituţie specializată, respectiv Muzeul de Istorie sau Universi
