Ţările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) au avut la sfârşitul lunii martie o reuniune la cel mai înalt nivel, la New-Delhi, întâlnire ce poate fi considerată începutul unei noi ordini mondiale, financiare şi politice. Peste cinci ani, vom cunoaşte această ordine. Modelul anglo-saxon de conducere a lumii, care a înflorit în anii 1990, şi-a pierdut poziţia, iar în loc vine modelul ruso-chinez.

Yuanul este aproape de recunoaşterea internaţională, iar odată cu primirea Braziliei şi Indiei în Consiliul de Securitate al ONU, Occidentul pierde şi hegemonia politică.

În anul 2008, practica de pe Wall Street de umflare a bulelor financiare, în alianţă cu Congresul Statelor Unite, a dus la prăbuşirea neo-liberalismului.

Având în vedere că politicienii occidentali nu au izbutit să creeze un model de strategie coerentă pentru reanimare, criza financiară s-a scurs lin spre confruntarea politică. Dacă deja Obama cheamă deschis la întoarcerea industriei în ţară, atunci despre ce prosperitate se mai poate vorbi în SUA? Economia globală a transferat de multă vreme producţia spre China, India, Brazilia, unde forţa de muncă este mai ieftină, iar taxele fiscale şi legile sunt mai permisive. Şi deocamdată, nu se văd motivele pentru care Obama cere întoarcerea în Statele Unite ale Americii.

În acest an, ţările din BRICS asigură 56% din creşterea Produsului Intern Brut la nivel mondial, în timp ce ponderea celor mai bogate ţări (G7) reprezintă numai 9,5%. În anul 2035, potenţialul economic al ţărilor din BRICS va depăşi potenţialul ţărilor din G7. Volumul schimburilor comerciale în cadrul blocului a crescut de la 27 miliarde dolari în 2002 la 250 de miliarde în 2011. Principalele interese ale grupului constau în necesitatea schimbării actualei ordini mondiale, care se bazează pe conducerea SUA şi pe poziţia de lideranţă a dolarului, ca princi