Rămășițele Titanicului au fost descoperite abia după 73 de ani de la tragedie, devenind în scurt timp un punct de atracție nu doar pentru oamenii de știință, ci și pentru turiști. Din 1985, 400 de oameni au vizitat epava.

La doar câteva luni de la scufundarea celui mai modern vapor al vremurilor, familiile Astor şi Guggenheim - pasageri de lux pe Titanic - au întreprins demersuri pentru a readuce la suprafaţă epava. Un motiv foarte serios a fost recuperarea nenumăratelor bijuterii şi alte bunuri preţioase pierdute între valurile Atlanticului. Din păcate, scafandrii nu puteau coborî până la acea adâncime din cauza presiunii de 410 bari.

Idei bizare

Doi ani mai târziu, în 1914, arhitectul american Charles Smith a venit cu ideea de a ataşa electromagneţi unui submarin care va fi atras spre epavă. Costul iniţial al proiectului se ridica astăzi la echivalentul a 34 de milioane de dolari, motiv pentru care a fost abandonat rapid.

La mijlocul anilor '60, după ce batiscaful Trieste a ajutat la trimiterea primului submarin în Groapa Marianelor, un muncitor, Douglas Wooley, a susţinut că ideea ar putea fi aplicată şi în cazul Titanicului. Impedimente au fost mai multe. În primul rând, nimeni nu ştia cu exactitate unde se află epava. Apoi, temerarii voiau să monteze nişte baloane de nailon pe submarin, pe care să le umfe la faţa locului şi care astfel ar fi ridicat Titanicul la suprafaţă. Nimeni nu ştia însă cum să pună în practică această idee. Alte proiecte au inclus pomparea a 180.000 de tone de vaselină în epavă, umplerea acesteia cu bile de ping-pong sau chiar transformarea epavei într-un aisberg.

Descoperirea

Goana după bogăţiile care se presupunea că au rămas pe epava Titanicului a fost însă „oprită" de expediţiile ştiinţifice. Prima dintre acestea a fost realizată în august 1980, cu sprijinul financiar al un