Bucureştiul pierde din ce în ce mai multe spaţii verzi în urma retrocedărilor, iar efectele se fac simţite asupra sănătăţii locuitorilor capitalei.

Având în vedere că în ultimii ani au dispărut hectare întregi de spaţiu verde din Capitală nu e de mirare că evidenţele medicale arată că 65% din populaţia Bucureştiului suferă de boli provocate de poluare. Într-o societate în care terenurile retrocedate din parcuri sunt tranformate în birouri, mall-uri sau parcari betonate, cei 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor recomandat de Uniunea Europeană sunt doar un plan utopic, chiar dacă anul trecut suprafaţa verde care revenea unui bucureştean se ridica la 23 de metri pătraţi. Iar dacă asta nu ar fi suficient, conform realitatea.net, puţinul spaţiu verde care mai rezistă în oraşul pln de beton e transformat şi el în parcări temporare.

Un astfel de exemplu este părculeţul de lângă Spitalul Universitar care a devenit în ultima perioadă o parcare în toată regula, de către oamenii care vin să-şi viziteze rudele la spital, care parchează maşinile pe spaţiul verde. Însă aceasta poate părea o problemă minoră având în vedere că în Bucureşti ajung să fie retrocedate parcuri în totalitate. Astfel, în parcul Bordei, din suprafaţa totală de 20 de hectare au fost retrocedaţi 5000 de metri pătraţi, parcul Operei a pierdut un hectar jumătate, parcul Tineretului aproape 7 hectare, iar IOR nu mai puţin de 12.

Bucureştiul pierde din ce în ce mai multe spaţii verzi în urma retrocedărilor, iar efectele se fac simţite asupra sănătăţii locuitorilor capitalei.

Având în vedere că în ultimii ani au dispărut hectare întregi de spaţiu verde din Capitală nu e de mirare că evidenţele medicale arată că 65% din populaţia Bucureştiului suferă de boli provocate de poluare. Într-o societate în care terenurile retrocedate din parcuri sunt tranformate în birouri, mall