Guvernul Ungureanu a demarat un program "furibund" de privatizari de banda rulanta. Statul incearca sa vanda tot, cu speranta ca isi va asigura colacul de salvare in fata noului val al crizei. In opinia publica se contureaza tot mai pregnant, insa, un curent anti-privatizare. Sa avem mai multe sanse "prin noi insine"?
Dupa ce Guvernul Boc a incercat, fara succes, sa vanda, anul trecut, un pachet de actiuni la Petrom, prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti, in 2012, a venit si primul “succes”.
Vanzarea a 15% din Transelectrica pentru 38 milioane de euro. Un succes intre ghilimele, pentru ca, din ce ne declara, recent, Iulian Iancu, presedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputatilor, pretul platit pentru actiuni este ridicol - cat al unei statii de transformare, iar Transelectrica are cu zecile.
"Este un jaf national, un caz de-a dreptul penal", afirma Iancu.
A urmat o alta privatizare controversata, vanzarea Cupru Min, care din fericire pentru unii, din pacate pentru altii, a esuat. Si asta pentru ca Roman Cooper, firma castigatoare, nu are cei 200,7 milioane de euro pe care i-a promis pentru societate.
"Bine ca acest contract nu s-a incheiat, pentru ca reprezenta o mare greseala", afirma economistul Cristian Dinulescu.
"Evaluarea societatii, facuta de o firma de apartament, s-a realizat fara sa fie luate in calcul resursele, spunandu-se ca acestea raman statului roman. De parca firma nu le exploata. Si criteriile de selectie la licitatie au fost cel putin ciudate asa ca, pe ansamblu, ar trebui sa invatam ceva din asta si sa incercam sa fim mai destepti", a declarat analistul.
Intre timp s-a descoperit ca o alta companie ca pe care statul vrea sa o vanda, Tarom, este evaluata tot de o firma de apartament, potrivit unui reportaj Economica.net.
Alexandru Patruti, pre
