Industria a fost afectată în primele două luni ale anului de ger şi scăderea comenzilor europene, însă sectorul energetic a beneficiat puternic de pe urma temperaturilor scăzute, crescând atât producţia de energie electrică, cât şi cele termică şi furnizarea de gaze.

Producţia industrială a crescut în primele două luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 0,2% ca serie brută şi cu 0,4% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică (INS).

Cu toate acestea, datele arată mai bine decât în realitate, din moment ce creşterea a fost cauzată fix de gerul puternic, care a dus la maxime istorice de consum la gaze şi curent electric, a forţat autorităţile să ţină toate termocentralele pornite, să limiteze exporturile şi să preia mai mult gaz rusesc pentru a compensa scăderea presiunii.

Dacă gerul a trecut, scăderea comenzilor din industrie din cauza crizei euro nu este compensată, mai ales că Nokia a plecat din România.

Portretul-robot al economiei

Astfel, creşterea înregistrată de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a fost de 9,2% ajustat, în vreme ce industria extractivă şi cea prelucrătoare au scăzut cu 1,9%, respectiv cu 1%.

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (5,3%) şi industria energetică (5,2%). Industria bunurilor intermediare a scăzut cu 7%, cea a bunurilor de folosinţă îndelungată cu 4,5%, iar industria bunurilor de uz curent cu 1,5%.

Acest efect-fantomă este vizibil cel mai bine în datele de pe luna februarie, când producţia industrială a scăzut cu 1,4% din cauza scăderii industriei extractive cu 7,5% şi a industriei prelucrătoare cu 2,3%. Reamintim, Societatea Naţională a Lignitului Olten