La 1 octombrie 2011 intra în vigoare noul Cod civil, una dintre cele mai mari schimbări legislative din istoria României. În vigoare de pe vreme lui Alexandru Ioan Cuza, Codul civil reuneşte acum Codul familiei şi Codicele de comerţ - în total 2.663 de articole - un fel de Biblie civilă care, din vară, ar urma să fie însoţit de o la fel de laborioasă reglementare - Codul de procedură civilă, codul în vigoare fiind şi el la fel de vechi ca fostul cod civil.
Firesc ar fi fost ca cele două, Codul civil şi Codul de procedură civilă, să fi fost adoptate împreună, spune Călin-Andrei Zamfirescu, partener senior al casei de avocatură Zamfirescu Racoţi Predoiu. Nu s-a întâmplat aşa şi chiar intenţia administraţiei ca el să intre în vigoare la 1 iunie sau 1 iulie este pusă sub semnul întrebării: legea de punere în aplicare a Codului de procedură civilă este întârziată în Parlament. Mai mult, Legislativul are tendinţa de a modifica prin acest act normativ unele aspecte din Codul de procedură civilă care a fost adoptat, de fapt, în 2010.
Avocaţii şi juriştii înţeleg însă modificările majore care vor surveni în urma intrării în vigoare a noilor norme şi încearcă să-i desluşească chichiţele.
În fond, după cum sugerează Cosmin Vasile, partener la Zamfirescu Racoţi Predoiu, noul Cod de procedură civilă va fi un bun prieten al companiilor care îl cunosc şi un adversar al acelora care îl ignoră.
Plecând de la aceste constatări, Ziarul Financiar şi firma de avocatură Zamfirescu Racoţi Predoiu au organizat ieri conferinţa "Noul Cod de procedură civilă - Ghid de utilizare practică", în care lectorii au explicat celor prezenţi - jurişti şi avocaţi din bănci şi companii, aspectele sensibile şi încă nu pe deplin desluşite ale noilor prevederi care, în mod clar, vor schimba multe în comportamentul firmelor sau cel puţin al departamentelor juridice ale acestora.
