Arhivele constănţene oferă o imagine interesantă asupra modului în care Constanţa şi constănţenii sărbătoreau ­Sfintele Paşti acum mai bine de 100 de ani. Un adevărat mozaic interetnic încă de atunci, comuna Constanţa avea o altă ofertă: acrobaţii, maimuţe, scripcari sau fotografii la minut, totul păstrat cu sfinţenie şi adus la lumină pentru cititorii noştri de şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, filiala Constanţa, Virgil Coman.

Documentele vremii consemnează modul în care locuitorii anticului Tomis înţelegeau să petreacă la Sfintele Paşti, distracţiile de care aceştia aveau parte. Răscolind arhivele vremii alături de şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Constanţa, poţi da peste adrese care păstrează încă parfumul acelor epoci. Spre exemplu, într-o cerere adresată primarului Constanţei, în anul 1908 se solicită: „Domnule primar, vă rugăm cu deosebit respect să binevoiţi a ne permite ca numai pentru Sfintele sărbători ale Paştelui să jucăm păpuşi spre distracţia publicului în partea de sus a oraşului". Cererea a fost aprobată de edilului comunei urbane Constanţa de la acea dată.

Cereri pentru maimuţe şi scripcari

Partea de sus a oraşului, la acea dată, era reprezentată de zona unde se află Muzeul de Artă Populară de astăzi înspre Miga, unde se afla şi gara constănţeană. „Era o zonă mai circulată şi ei, în urma reprezentaţiunii câştigau şi ceva bănuţi", a explicat şeful SAJ, Virgil Coman. Şi tot din acel an o altă solicitare aprobată favorabil, în care se cere eliberarea autorizaţiei necesare pentru „a umbla prin oraş cu o maimuţă şi o scripcă pentru distracţia publicului şi numai în partea de sus a oraşului şi numai pentru zilele de sărbători", cererea fiind adresată de un bulgar, Stoiciu Jeliu. Şi tot scormonind arhivele, într-o cerere din 22 martie 1901 aflăm că un anume Jean Capellini, „de profesiune artist de gimnas