Înainte de sărbătoarea Învierii Domnului, la Cugir, “paştile” sunt pregătite în fiecare an, în săptămâna mare, de către “păştenii” oraşului. Acesta este un obicei vechi de mai bine de o jumătate de secol, prin care s-a convenit că sexagenarii oraşului sunt “responsabili” cu pregătirea tradiţionalelor “paşti” (pâine cu vin), care se consumă, după îndrumările cristice de la Cina cea de Taină, în finalul slujbei de Înviere. 100 de păşteni au participat, miercuri, la ceremonia “sfinţirii paştilor”, în prezenţa primarului oraşului Cugir, Adrian Teban, a preşedintelui Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, a preoţilor şi a sute de privitori.

De unde au apărut “păştenii”?

Obiceiul “păştenilor” a apãrut pentru prima datã în satul Vinerea, în anul 1948, când a fost iniţiat de pãrintele Ioan Sabãu. Atunci s-a hotãrât ca pregătirea Sfintelor Paşti să fie făcută de persoanele care împlinesc în cursul acelui an vârsta de 60 de ani. Aceştia sunt “păştenii”. Obiceiul s-a generalizat mai târziu în Cugir.

“Pregătirile” încep deja înainte de Săptămâna Mare, cu o adunare în casa preotului care organizeazã aceastã ceremonie. Aici sunt discutate toate detaliile referitoare la pregătirea evenimentului “păştenilor”. Bucatele şi obiectele necesare ceremoniei (vin, pâine, ciubere, vase, lumânări) sunt aduse de către “păştenii” înşişi, şi sunt împodobite şi inscripţionate cu semnul crucii, anul şi urarea “Hristos a Înviat! Adevărat cã a Înviat”.

Cum se desfăşoară ceremonialul “păştenilor”?

În acest an, la ceremonie s-au strâns aproximativ 100 de păşteni, alături de primarul oraşului, Adrian Teban, preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Dumitrel, preoţi şi câteva sute de privitori.

Ceremonia propriu-zisã a “păştenilor” a început în jurul orei 15.30, cu o slujbã religioasã. În continuare, alaiul de “păşteni” a pornit spre biserica ” Sfânta Treime”, unde se a