Ani de zile autorităţile şi politicienii doar au vorbit despre impozitarea activităţilor din agricultură, iar acum Ministerul Finanţelor - autoritatea responsabilă de sistemul de taxe şi impozite - admite cu seninătate că "agricultura este mai puţin fiscalizată decât restul ramurilor economice" şi explică astfel incapacitatea bugetului de a strânge venituri care să însemne mai mult de 32% din PIB.
Chiar dacă în sectorul agricol au ajuns să se învârtă afaceri de zeci de milioane de euro, statul încă ezită să adopte un sistem de taxare care să aducă mai mulţi bani la buget, iar guvernul pe termen scurt condus de premierul Ungureanu nu a schiţat până acum nicio intenţie la acest capitol.
"Terenurile agricole au o impozitare relativ scăzută, iar pe de altă parte, în comerţul cu cereale există probabil o evaziune fiscală ridicată. În condiţiile în care agricultura este slab fiscalizată în România, un an agricol foarte bun nu înseamnă neapărat şi o creştere semnificativă a veniturilor bugetare", remarcă Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului fiscal, instituţia pusă să vegheze asupra respectării legislaţiei fiscale chiar de către Finanţe - autoritatea care o elaborează.
În aceste condiţii, Ministerul Finanţelor preferă să facă abstracţie de sectorul agricol atunci când socoteşte ponderea veniturilor în PIB, considerând că ar fi o componentă prea volatilă şi recomandă pentru o comparaţie corectă între evoluţia veniturilor bugetare şi cea a PIB în valori nominale evidenţierea structurii specifice a PIB. De asemenea, Finanţele susţin că analiza ar trebui făcută asupra veniturilor bugetare care sunt influenţate de evoluţia economică şi nu asupra tuturor categoriilor de venituri ale bugetului general consolidat.
Explicaţiile Finanţelor vin după ce luni liderul eurodeputaţi