Zeci de mii de pelerini din toată ţara, dar şi din străinătate aleg să meargă la mănăstirile din Ardeal, Moldova, Dobrogea sau Bucovina pentru slujba din Noaptea Sfântă.
Este adevărat că slujba din Duminica Învierii, care se săvârşeşte sâmbătă noaptea, este aceeaşi pentru toţi ortodocşii. Cu toţii spunem „Hristos a-nviat!", cu toţii, oriunde am fi, înconjurăm biserica în sunetul clopotelor şi bătăilor surde de toacă.
Cum scapi de bube în Vinerea Seacă. Tradiţii din străbuni înainte de Paşte
Însă parfumul Paştelui petrecut în preajma bijuteriilor monastice din munţii Neamţului, Valea Oltului, inima Ardealului, Bucovina sau Maramureş face ca „Hristos să învie mai vârtos", aşa cum spunea vrednicul de pomenire Ion Hriscu, fost protopop de Vaslui, într-una dintre cuvântările sale.
Să vezi români adevăraţi, îmbrăcaţi în costume populare, cu picioarele legate în opinci şi cu roşeaţa ouălor în obraji, umplând cu sutele pajiştile din jurul bisericilor sau mănăstirilor este înălţător. Ca în fiecare an, Putna, Lainici, Voroneţ, Tismana sau Sâmbăta sunt mănăstirile care atrag ca un magnet zeci de mii de pelerini de pretutindeni.
Rugă la „Mireasa din Defileu"
Gorj: Peste 5.000 de credincioşi din toată ţara sunt aşteptaţi să participe la slujba de Înviere de la Mănăstirea Lainici, aflată pe Defileul Jiului, o cale de legătură între Oltenia şi Ardeal. Dintre toate mănăstirile din judeţul Gorj, la Lainici, în fiecare an, se strâng cei mai mulţi pelerini.
Pentru 300 dintre ei, oameni cu venituri modeste, călugării mănăstirii au pregătit bucate specifice acestei Sărbători. „La slujba Învierii Mântuitorului aşteptăm peste 5.000 de credincioşi, aşa cum se întâmplă an de an. Spre dimineaţă, 300 dintre ei vor rămâne la masă, alături de noi. Meniul de sărbătoare va cuprinde doar bucate din peşte: sărmăluţe, piftie şi alte