Regizorul Stere Gulea vorbeşte despre tradiţiile din familia sa, despre istorie, filme, cenzură şi compromis. Şi despre o istorie personală, definită între aceste momente.
Ştiaţi că Stere Gulea este fârşerot, dintr-o ramură a aromânilor care vine de departe, din Grecia? Ştiaţi că bunicul său, fruntaş al românismului, a fost omorât de naţionaliştii greci, că, la aromâni, femeia era obligată să-i spele picioarele socrului său sau că responsabilii cu Propaganda nu înţelegeau de ce se doarme pe prispă în familia Moromete? Dacă nu ştiaţi, şi probabil că nu ştiaţi, atunci ar fi bine să citiţi aceste crâmpeie din amintirile regizorului, istorii din această viaţă deopotrivă frumoasă şi absurdă, istorii care nu trebuie tăiate la montaj.
E adevărat, n-am aflat dacă ţărăniştii sau liberalii au făcut conversiunea ori de ce era prost Ion al lui Miai, însă dacă am parafraza în continuare un moment-cheie al marilor dezbateri din Poiana lui Iocan, am putea spune că trei chestiuni rezultă din cele spuse de Stere Gulea: că numai cine este aromân fârşerot poate vorbi cu atâta pasiune despre neamul lui, că din pricina cenzurii comuniste au rămas multe filme compromise şi că nu suntem noi mai deştepţi ca Stere Gulea. Asta „depinde după facultăţi".
„Weekend Adevărul": Sunteţi aromân din ramura fârşeroţilor. Prin ce se diferenţiază această ramură?
Stere Gulea: Ramura fârşeroţilor vine din nord-vestul Greciei şi în partea de est a Albaniei. Sunt anumite diferenţe atât în tradiţii, cât şi în limba vorbită - că n-a existat limbă scrisă. În cazul nostru, e mai pregnantă influenţa grecească şi albaneză. Cipanii, din sudul Bulgariei, au influenţe bulgăreşti. La fârşeroţi, ca o evaluare grosso modo, se pare că exista o mai mare înclinare către partea artistică. De exemplu, Toma Caragiu şi Ion Caramitru sunt fârşeroţi. Mă rog, Caramitru e combinaţie, tatăl să