Candidaţii fără priză la electorat au primit o gură de oxigen: unanimitate pe sistemul de vot mixt. Sursa: AGERPRES
Sub pretextul eliminării deficienţelor actualului sistem de vot, Comisia de Cod Electoral a optat, ieri, pentru alegerea parlamentarilor prin sistemul votului uninominal mixt. Uninominalul majoritar într-un singur tur, adică uninominalul pur, a picat în urma votului împotrivă al UDMR şi al minorităţilor naţionale, partizani tradiţionali ai introducerii sistemului german: jumătate din parlamentari aleşi pe uninominal, restul pe liste.
Membrii PDL şi USL au susţinut varianta uninominalului pur, conştienţi că, oricum, fără majoritatea de două treimi necesară, nu va trece. Ei au putut poza astfel în apărătorii acestui sistem. Reprezentanţii minorităţilor au acceptat tacit să joace rolul "ţapilor ispăşitori". "Nici UDMR-ul şi nici minorităţile nu au fost de acord cu un astfel de sistem electoral, deci nu avem cum să adoptăm o hotărâre fără voturile lor", a spus democrat-liberala Sulfina Barbu, definind însă ecuaţia sistemului mixt ca un “compromis acceptabil".
Sistemul german permite liderilor politici să rezerve locuri eligibile pe listele de partid propriilor apropiaţi şi colaboratori care, altfel, nu ar fi avut nici o şansă să prindă un mandat. Nu se pierd nici voturile celor care ies pe locul 2, cum s-ar fi întâmplat în condiţiile uninominalului pur. Mai exact, pornind de la voturile obţinute, partidele obţin un procentaj calculat la nivel naţional, în funcţie de care se vor redistribui mandatele.
Fără surprize neplăcute
Pentru candidaţii cu vizibilitate şi popularitate, care nu au nevoie să se ascundă pe lista de partid, va rămâne cealaltă jumătate de mandate, pe care se pot bate după regulile uninominalului.
Sistemul mixt de vot elimină şi surprizele neplăcute pentru o serie de lideri c
