Creştinii regăsesc semnificaţia Sărbătorilor Pascale în obiceiuri precum ciocnitul ouălor roşii şi prepararea bucatelor tradiţionale până la focuri în cimitire şi „strigatul peste sat“.

Sâmbătă, credincioşii se pregătesc pentru slujba de Înviere. Dintre ritualurile păstrate din vechime se numără şi focurile de priveghi din curtea bisericii sau pe un deal din apropiere. „Noaptea Învierii este privegheat de un foc de priveghi. Proba nesomnului este considerată cea mai mare probă iniţiatică. În acest mod se dorea mitarea ostaşilor care au păzit mormântul lui Iisus", a mai spus Munteanu.

În unele zone din ţară, se spune că în Sâmbăta Mare este singura zi în an când femeile îşi pot bate bărbaţii. De cele mai multe ori, tradiţia nu este respectată, gospodinele fiind foarte ocupate cu ultimele pregătiri înaintea Sărbătorii.

Iaşi: Ce să faci în Săptămâna Mare ca să-ţi meargă bine tot anul

Credincioşii obişnuiesc să sfinţească un coş de alimente în timpul slujbei de Înviere, iar când se întorc de la biserică pun coşul pe capul animalelor din gospodărie şi hrănesc cu anaforă şi câini.

Ce program au magazinele din Iaşi de Sărbătorile Pascale

În dimineaţa primei zile de Paşte, se pune un ou roşu şi un ban într-un vas cu apă. După ce se spală pe faţă cu apă, creştinii îşi ating obrajii cu oul roşu pentru a avea sănătate şi belşug tot anul. În unele sate din Iaşi se obişnuieşte ca apa din vas să fie turnată la rădăcina unui arbore ca acesta să fie trainic.

Explozie la preţuri înainte de Paşte. Cât te costă produsele din pieţele ieşene

Şi ciocnitul ouălor are o serie de rigori pentru prima zi de Paşte. Într-o familie, mai întâi ciocnesc părinţii, apoi părinţii cu copiii şi copiii între ei. Un obicei care s-a transmis de-a lungul generaţiilor este ca între soţi bărbatul să fie cel care ciocneşte oul ţinut de partenerul de v