Facem un calcul simplu. Preşedintele Băsescu a anunţat că doreşte să-şi scurteze mandatul, dacă liderii opoziţiei acceptă modificarea Constituţiei. Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat dorinţa, în scrisoarea adresată liderilor opoziţiei, ca alegerile prezidenţiale să poată avea loc simultan cu cele parlamentare. Şeful Statului s-a arătat favorabil ideii unui mandat prezidenţial de patru ani. Acum problema este următoarea: Traian Băsescu va împlini, la sfîrşitul anului 2012, doar trei ani din noul mandat (alegerile prezidenţiale precedente s-au desfăşurat în noiembrie 2009 şi, pînă în noiembrie 2012, ar fi doar trei ani împliniţi). Şi totuşi, domnia sa propune scurtarea mandatului prezidenţial la patru ani… Ce să înţelegem de aici? Că Traian Băsescu ar fi acceptat un al doilea mandat de doar trei ani? Sau că, dornic să tulbure congresele PSD, PNL şi PC, a venit cu această propunere, încurcîndu-se într-un calcul aritmetic elementar? Sau că, din mărinimie, şi-ar scurta al doilea mandat la doar 3 ani? În definitiv, modificarea Constituţiei n-ar trebui să fie condiţionată de durata mandatului prezidenţial. Apelul pe care Traian Băsescu îl face pentru modificarea Constituţiei, invocînd referendumul din 2009, nu are ca prioritate schimbarea duratei mandatului prezidenţial. Referendumul a stabilit altceva. Era vorba doar despre un Parlament unicameral şi de un număr redus de parlamentari, 300. Dacă preşedintele ar fi luat în seamă, la modul serios şi responsabil, ideea modificării Constituţiei, atunci ar fi acceptat rezultatul alegerilor din toamnă şi, cu un Parlament care să exprime opţiunile actuale ale alegătorilor, şi-ar fi reiterat dorinţa modificării Constituţiei. Într-un an electoral, cînd fragilitatea unei majorităţi parlamentare este un fapt de necontestat, nu se poate găsi o majoritate pentru modificarea Constituţiei. De obicei, parlamentele nou alese îş