Într-o dimineață, dacă un profesor universitar anulează o prelegere pentru că nu se simte bine, ceasurile cu alarmă și mașinile de făcut cafea ale studenților s-ar putea reseta automat, lăsându-i să doarmă o oră în plus. Sau, dacă o persoană în vârstă uită să ia o pastilă cu rol vital, ar putea fi trimis un mesaj de avertizare unui membru apropiat al familiei sau chiar unui centru local de urgențe, astfel încât cineva să facă o scurtă vizită pentru a verifica dacă totul este în regulă. Pe scurt, este vorba de „internetul obiectelor” sau despre un viitor în care obiectele obișnuite, precum telefoanele, automobilele, aparatura electrocasnică, îmbrăcămintea și chiar alimentele, sunt conectate la internet prin cipuri inteligente și pot colecta și face schimburi de date.
Comisia Europeană a lansat astăzi o consultare privind normele referitoare la dispozitivele inteligente, conectate – "internetul obiectelor”. Bruxelles-ul dorește să se asigure că sunt respectate drepturile persoanelor în materie de stocare și prelucrare a datelor și lansează o consultare publică, comentariile fiind așteptate până la 12 iulie 2012.
În prezent, o persoană obișnuită deține cel puțin două obiecte care sunt conectate la internet, și se preconizează că acest număr va crește la șapte până în 2015, când în lumea întreagă vor exista 25 de miliarde de dispozitive conectate fără fir. Până în 2020, numărul lor s-ar putea dubla, ajungând la 50 de miliarde.
Realizarea potențialului economic și societal enorm al IoT necesită condiții de concurență echitabile care să permită tuturor să intre în competiție pe picior de egalitate, fără gardieni și fără utilizatori ținuți sub cheie.
Pentru ca IoT să fie acceptat de societate, este necesară definirea unui cadru etic și juridic care să fie sprijinit de tehnologie și să le ofere oamenilor control și securitate. În cadrul acestei c
