Anularea bruscă a privatizării celei mai mari mine de cupru din România este un indiciu al provocărilor cu care se confruntă ţara în vânzarea activelor de stat. Dar, în timp ce procesul este marcat de controverse şi neînţelegeri privind procedura, un nou impuls ar putea stimula liberalizarea unor companii de stat, scrie Financial Times( FT) pe blogul ”beyondbrics”.

În weekend-ul trecut, agenţia Reuters a relatat că guvernul român a anulat vânzarea Cupru Min Abrud către Roman Copper din Canada, la doar o zi după ce compania canadiană a susţinut că a fost de acord cu termenii şi condiţiile executivului de la Bucureşti. Roman Copper a câştigat licitaţia pentru achiziţionarea Cupru Min pentru suma de 200,8 milioane de euro, în luna martie. Cupru Min a estimat rezervele de 900.000 de tone de cupru, la 60% din rezervele totale ale României, cu toate că producţia este mică în prezent.

Potrivit unor oficiali, demersul a eşuat deoarece nu s-a putut ajunge la un acord privind termenii guvernului, adăugaţi contractului ulterior în proces. Aceştia au stabilit condiţii în trei zone: transparenţă, plata rapidă şi ca Roman Copper să rezerve 30 de milioane euro pentru ”investiţii de mediu”. Roman Copper a afirmat că este dispus să respecte noile condiţii, în pofida introducerii lor cu întârziere. Dar guvernul a declarat că acordul a fost oprit.

Economistul român Liviu Voinea a declarat pentru ”beyondbrics” că motivul pentru anularea acordului a fost o conştientizare a faptului că acordul nu era în interesul României. El a precizat că noile condiţii trebuiau să fie stipulate în oferta iniţială iar ţara a fost prea dispusă să renunţe la resursele sale ieftin, în favoarea unor cumpărători a căror adecvare este îndoielnică. 'Procesul de privatizare este putred', a spus el.

Decizia poate fi, de asemenea, rezultatul unei presiuni politice asupra unui guvern ne