Comisia parlamentara pentru legislatia electorala, prin vocea presedintei de comisie, Sulfina Barbu - deoarece comunicatul oficial lipseste de pe pagina Senatului, care este Camera decizionala in acest domeniu - a facut public, zilele trecute, consensul asupra unui sistem de vot mixt - uninominal si pe lista - pentru alegerile parlamentare din toamna.
Despre cum va arata acest sistem mixt nu putem deocamdata decat specula. Ceea ce voi face si eu, intr-o alta cheie.
Mai toate legile electorale, de la lista pana la bizareria din 2008, care a denaturat ideea de vot uninominal, dar si pe cea de reprezentativitate, au fost concepute in asa fel incat numaratoarea voturilor sa se transforme in mod avantajos pentru majoritatea momentului in cat mai multe mandate parlamentare si cat mai egal distribuite teritorial. Si aici avem de-a face pur si simplu cu o mecanica electorala.
In acelasi timp, partidele dezavantajate de un anumit model de scrutin, dar mai ales diversii reprezentanti ai societatii civile, mai mult sau mai putin conectati la partidele competitoare, ori numai si numai dintr-un apetit excesiv pentru etica maniheista (pe lume nu exista nimic in afara Binelui si Raului care se lupta vesnic), sustin un anumit sistem de vot imbratisandu-l ca pe un filtru purificator al clasei politice.
Si unii si ceilalti au dreptate in aceeasi masura in care se si inseala. Au dreptate in teorie si sunt contrazisi de practica.
Indiferent de optiunea pentru un anumit sistem de vot, partidele vor promova, in general, aceiasi candidati, deoarece bazinul de cadre nu s-a schimbat radical din punct de vedere calitativ. Noii promovati in elita partidului, dupa cum s-a vazut, ori sunt ucenicii maestrilor vrajitori si stiu deja cum functioneaza bagheta magica, ori, dupa cateva pusee democratice, invata pe propria piele cum sa nu stri
