"Păştenii", "Prăgşorul", "Statul la vase", "Pomeana copiilor", "Fugăritul mirelui" sunt obiceiuri de Paşte păstrate în Alba. Cea mai veche tradiţie este "Statul la vase", care presupune ca tinerii căsătoriţi în ultimul an să se îmbrace în haine de nuntă şi să stea la mese în curtea bisericii, unde primesc în dar vase

Unul dintre obiceiurile mai noi din judeţul Alba se păstrează de aproape 70 de ani la Vinerea, localitate aparţinătoare oraşului Cugir.

Denumit "Păştenii", obiceiul a fost iniţiat de unul dintre foştii preoţi ai satului şi presupune ca toată cheltuiala pentru pregătirea Paştelui să fie suportată de localnicii care au împlinit sau împlinesc în anul respectiv vârsta de 60 de ani.

Preotul ortodox din Vinerea, Mircea Moşneag, povesteşte că localnicii în vârstă de 60 de ani sunt numiţi "păşteni" şi oferă vinul, cumpără lumânări, pâine, iar toate acestea sunt duse la casa unuia dintre păşteni. În Joia Mare, este organizată o procesiune religioasă la care participă sătenii îmbrăcaţi în costume populare şi preotul, care merg la casa păşteanului, unde se oficiază o slujbă şi se iau pâinea, vinul şi lumânările, sunt puse în desagi şi duse la biserică pentru fi folosite la slujba de Înviere. Localnicii din Vinerea spun că obiceiul a devenit nelipsit şi în fiecare an "păştenii" se întrec care să organizeze mai bine "Paştile".

În schimb, unul dintre cele mai vechi obiceiuri, atestat etnografic în jurul anului 1750, se păstrează în zona Munţilor Apuseni, în localitatea Bistra, cea mai mare comună, ca întindere, din Europa.

Obiceiul, denumit "Toaca Paştilor" sau "Prăgşorul", începea din Joia Mare, când feciorii satului mergeau în pădure, căutau un lemn de paltin cu rezonanţă şi făceau o toacă, pe care mai apoi o atârnau în curtea bisericii din localitate.

Bătrânii din Bistra povestesc că acum obiceiul s-a modificat puţin, astfe