Uniunea Europeană a ajuns la un punct sensibil: problema pieţei comune a forţei de muncă. În acest moment, românii şi bulgarii sunt discriminaţi, ei având accesul la muncă restricţionat în mai multe state.
De aceea, surse mass-media afirma că, în curând, Comisia Europeană ar putea prezenta un plan de stimulare a economiei care să includă şi ridicarea restricţiilor privind forţa de muncă.
Accesul liber la piaţa muncii pentru români şi bulgari este îngrădit în Belgia, Germania, Irlanda, Franţa, Luxemburg, Malta, Olanda, Austria şi Marea Britanie. Analiştii economici afirmă însă că imigraţia nu are efecte negative asupra pieţei muncii din statele dezvoltate ale Europei şi nu stă la baza deficitului bugetelor de asigurare socială.
Imigranţii stimulează consumul şi activitatea economica şi, prin urmare, sprijină crearea de noi locuri de muncă. Un studiu al ONU arată că o crestere de 1% a populaţiei active pe baza imigraţiei duce la majorarea produsului intern brut cu 1%. Analiştii spun, de asemenea, ca imigranţii au un impact nesemnificativ, asupra creşterii somajului sau reducerii salariilor.
În prezent, capacitatea Uniunii Europene de a influenţa politicile privind piaţa muncii este limitată, însă planul de creştere ar putea cere ca acest gen de probleme sa fie centralizate. De altfel, 25 de state ale Uniunii Europene au semnat, la începutul acestui an, tratatul fiscal, care prevede o armonizare a politicilor bugetare şi o disciplinare a statelor cu datorii suverane mari. însă, voci din România şi Bulgaria reclama tot mai des diferenţa de tratament care există în Uniunea Europeană.
Astfel, când vine vorba de coordonarea politicilor bugetare, România şi Bulgaria se înscriu în prevederile europene, dar nu primesc în schimb potenţialele beneficii ale pieţei libere pentru forţa de muncă.
Criza a scos în evidenţă interdependenţa dint
