Craii din comuna Bistra, judeţul Alba, vestesc printr-un obicei unic Învierea Domnului. Prăgşorul începe în Vinerea Mare şi se se încheie la Duminica Tomii, o săptămână după Paşti.

Prăgşorul este o combinaţie de sărbătoare religioasă şi laică, dar include şi practici păgâne. Are o vechime de peste 200 de ani, fiind de origine catolică. Istoricii şi etnografii susţin că Prăgşorul a fost adus în Bistra, pe la 1750, de la Roma, de Petru Pavel Aron, Episcop greco - catolic originar din această comună din Munţii Apuseni.

Obiceiul este practicat de o ceată de feciori din satele comunei numiţi „crai“. Tinerii pun în curtea bisericii toaca şi ţevile special pregătite pentru „puşcături“ cu carbid. Toaca este păzită de către crai, cu schimbul, ca să nu fie furată. În caz contrar, va trebui răscumparată, altfel cinstea organizării „Prăgşorului“ revine grupului de feciori care au furat-o, dar pe cheltuiala crailor.

Pe tot parcursul nopţii de vineri spre sâmbătă,„Mormântul Domnului“, realizat în incinta bisericii, este păzit de crai, îmbrăcaţi în ţinută militară şi înarmaţi cu suliţe. Garda se schimbă din 10 în 10 minute, la semnul comandantului. Din Vinerea Mare, şi până în dimineaţa celei de a doua zile de Paşti, se bate toaca şi se puşcă cu ţevile. În ziua de Paşti, spre seară, după Vecernie, în curtea bisericii este ales Primul Crai, care, după tradiţie, este feciorul care trebuie să se căsătorească în acel an.

Click pe poză pentru galerie foto

A doua zi de Paşti, după slujba de la biserică, Craii îmbracă portul popular şi, însoţiţi de un taraf, merg prin sat, din casă în casă, strigând: „Hop, hop, hop, vivat!“ (Hai, hai, hai, să trăiţi!). Craii invită fetele să participe la balul organizat de ei, care începe în seara aceleiaşi zile. Fetele care sunt vizitate şi invitate la bal oferă bani şi ouă roşii vizitatorilor. Cea m