De peste un mileniu, de la prima atestare documentată (1106), mormântul în care a fost îngropat Hristos este locul uneia dintre cele mai mari minuni ale creștinătății. În fiecare an, în Sâmbăta Paștilor, la rugăciunea Patriarhului de Ierusalim și a credincioșilor, Lumina Sfântă se pogoară din cer, luminând pentru câteva secunde întreaga biserică a Sfântului Mormânt.

Lumina Sfântă este adusă și în România

Sâmbătă, la ora 14.25, Patriarhul Teofilos al III-lea a ieșit din Biserica Sfântului Mormânt cu lumânările aprinse de focul ceresc. Biserica Ortodoxă Română a trimis o delegație care se întoarce înspre seară, pentru a aduce Lumina Sfântă și în România. Lumina Sfântă este așteptată în patru locuri din România: București, Suceava, Satu Mare și Cluj-Napoca (aprox. ora 20.30).

Prima atestare documentară a acestei minuni vine din anul 1106, dar au existat mențiuni sporadice și înainte de acest an. Istoria consemnează doar doi ani în care focul ceresc nu s-a coborât. Primul, 1101, când clerul grec a slujit împreună cu cel latin: lumina a coborât până la urmă și în acest an, dar în Duminica Paștilor, la rugăciunea clerului grec. Al doilea, 1923, consemnează lipsa minunii din cauza implicării Patriarhului de Ierusalim în îndepărtarea Patriarhului Rusiei. Furioși, arabii l-au ucis atunci pe patriarh, din cauza acestui fapt. În anul 1300, armenii au ocupat Capela Sfântului Mormânt, dorind să primească ei lumina. Patriarhul ortodox s-a așezat lângă un stâlp din biserică. Sfânta Lumină a venit și în acel an, dar la patriarhul ortodox, spintecând stâlpul în două, lucru care este vizibil și astăzi pelerinilor.

Ritualul venirii

Măsurile luate de serviciile de securitate sunt de-a dreptul draconice, pentru a nu exista vreo sursă de foc. Patriarhul este controlat „la sânge” de către aceștia, în prezența reprezentanților celorlalte Biserici și religii (ca