In timpul Evului Mediu, istoriografia europeana a consemnat un numar de intamplari bizare, care nu pot fi pe deplin intelese nici astazi. Fara niciun motiv aparent, unii oameni erau loviti de o manie a dansului, jucand frenetic si fara oprire pentru zile intregi, de multe ori antrenand intreaga comunitate.

Intamplari de genul celor din Strasbourg au impresionat prin caracterul lor neobisnuit generatii la randul si s-a cautat o explicatie pentru aceasta manifestare iesita din comun.

Prizonieri ai mintii: Boala dansului din Strasbourg (I)

Unii au ajus sa considere totul ca nimic mai mult decat lucratura unor secte religioase care impulsionau oamenii sa participe, insa o alta teorie, care a predominat vreme indelungata, este legata de consumul involuntar al pintenului secarei.

Ciuperca parazita poate induce delir si convulsii puternice cand este ingerata, insa la o inspectie mai atenta, aceasta supozitie nu are temei, din cauza ca simptomele declansate, desi asemanatoare, nu se potrivesc in intregime.

Daca intr-adevar acesta ar fi fost cazul, oamenii ar fi fost prea vlaguiti de boala pentru a se deda la un joc atat de viguros si indelungat, mai ales ca dansatorii din Strasbourg, spre exemplu, nu au afisat si celelalte simptome asociate, ca senzatii de mancarime, greata, edeme, cangrene sau desprindere a pielii.

O perspectiva de ansamblu

Starile de transa resimtite, surescitarea puternica si halucinatiile mai degraba au fost declansate de carentele alimentare care ii faceau susceptibili la delir, de stresul la care erau supusi zi de zi, dar si de credintele culturale impamantenite adanc in constiinta acelor oameni.

In favoarea acestor afirmatii vin mai multe observatii. Prima dintre ele este legata de faptul ca aceste manii au aparut mereu in perioade de restriste marcata de ten