Desigur, vă mai aduceţi aminte de bancul cu cei doi şoricei care îşi făceau siesta după ce ronţăiseră o rolă de film. „Ei, cum ţi-a plăcut?”, întreabă unul dintre ei. „Parcă a fost mai bună cartea”, îi răspunde celălalt.
Uneori, însă, astfel de comparaţii nu-şi au rostul. De pildă, între „39 de trepte”, romanul lui John Buchan apărut în 1915, şi filmul cu acelaşi titlu din 1935 al lui Alfred Hitchcock este o legătură vagă. Marele maestru al suspansului simplifică mult acţiunea şi îi dă un alt curs, pentru a fi mai uşor inteligibilă spectatorilor din sală. Unele secvenţe sunt memorabile, compuse în stilul său de creator genial al unei atmosfere horror. De pildă, o menajeră descoperă un cadavru într-un apartament. Peste strigătul ei de oroare se suprapune sirena unui tren, sporind şocul pe care-l resimţim.
John Buchan (1875-1940) a fost avocat, politician, diplomat, istoric, romancier, guvernator al Canadei. Scrierea care îl păstrează în continuare în atenţia cititorilor este chiar romanul „39 de trepte”, o palpitantă incursiune în lumea tenebroasă a serviciilor secrete. Este vorba de o naraţiune plină de rafinament, în spiritul tradiţiei prozei britanice. Autorul alternează cu abilitate pasaje pline de tensiune cu altele pline de ironie şi umor, observaţia socială fiind deseori pătrunzătoare.
Ca şi Joseph Conrad, cel care ne-a lăsat „Agentul secret”, John Buchan este un precursor al romanului de spionaj din zilele noastre. Citindu-i cartea, Graham Greene, Ken Follett, John LeCarre pot fi mai bine înţeleşi şi nu mai par a fi apărut din neant.
„39 de trepte” este primul volum din seria aventurilor lui Richard Hannay. Revenit în Anglia din Zimbabwe, unde lucrase ca inginer de mine, tânărul se plictiseşte rapid de forfota londoneză, de frecventarea teatrelor, a restaurantelor, a curselor de cai şi a sindrofiilor monotone. „Viaţa socială la L
