Anders Behring Breivik compare în faţa justiţiei norvegiene începând de luni pentru "acte de terorism", la aproape nouă luni după ce a ucis 77 de persoane, un masacru ce a traumatizat paşnica naţiune scandinavă, potrivit Mediafax.
Dacă vinovăţia sa nu lasă loc de îndoială - chiar dacă refuză să pledeze vinovat, extremistul de dreapta îşi recunoaşte faptele -, principala miză se învârte în jurul sănătăţii sale mentale şi, prin urmare a sorţii sale: azil sau închisoare?
La 22 iulie 2011, Breivik a ucis opt persoane detonând o bombă la baza turnului care adăposteşte sediul premierului, absent din clădire la momentul respectiv.
Apoi, deghizat în poliţist, el a împuşcat cu sânge rece, timp de peste o oră, tineri laburişti reuniţi în tabăra de vară de pe insula Utoeya, în apropiere de Oslo. Atacul s-a soldat cu 69 de victime, în principal adolescenţi prinşi în capcană lângă un lac cu ape îngheţate.
Niciodată o persoană nu a provocat atâtea victime prin împuşcare, potrivit lui Jack Levin şi James Alan Fox, autorii mai multor lucrări despre ucigaşii în masă.
Anders Behring Breivik compare în faţa justiţiei norvegiene începând de luni pentru "acte de terorism", la aproape nouă luni după ce a ucis 77 de persoane, un masacru ce a traumatizat paşnica naţiune scandinavă, potrivit Mediafax.
Dacă vinovăţia sa nu lasă loc de îndoială - chiar dacă refuză să pledeze vinovat, extremistul de dreapta îşi recunoaşte faptele -, principala miză se învârte în jurul sănătăţii sale mentale şi, prin urmare a sorţii sale: azil sau închisoare?
La 22 iulie 2011, Breivik a ucis opt persoane detonând o bombă la baza turnului care adăposteşte sediul premierului, absent din clădire la momentul respectiv.
Apoi, deghizat în poliţist, el a împuşcat cu sânge rece, timp de peste o oră, tineri laburişti reuniţi în tabăra de vară de pe insula Utoeya, în apropiere
