Zidită în secolul XVII, Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu" este pricipalul punct de atracţie turistică din Ţara Făgăraşului şi atrage mii de pelerini de Paşte.

Creştini din toată ţara vin la Sâmbăta de Sus pentru rugăciune şi reculegere. Zidită în secolul XVII, Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu" este pricipalul punct de atracţie turistică din Ţara Făgăraşului şi atrage mii de pelerini de Paşte. Situată pe şoseaua care leagă Sibiul de Braşov, la 15 kilometri de Voila mănăstirea a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu.

Călugării au pus aici bazele şi unui bogat muzeu de icoane pe sticlă şi lemn, obiecte de cult, cărţi şi veşminte liturgice şi unei biblioteci cu o valoroasă colecţie de cărţi şi manuscrise. Tot în incinta mănăstirii a fost înfinţat şi un centru ecumenic denumit „Academia de la Sâmbăta", proiectat pentru a găzdui şi organiza congrese şi întâlniri ale întregii crestinătăţi. Acum, lăcaşul ortodox este cel mai puternic şi mai bine organizat din Ardeal, având 40 de călugări.

O importanţă deosebită o are şi fântâna „Izvorul Tămăduirii", atestată documentar din sec. al XVI-lea, cea mai veche piesă din incinta mânăstirii, în jurul căreia, de-a lungul timpului, s-au petrecut şi ţesut multe întâmplări miraculoase şi legende. Pelerinii care vin de Paşte la Sâmbăta se pot caza la mănăstire. O cameră cu două paturi costă 80 de lei.

Călugării aşteaptă în noaptea de Înviere câteva mii de oameni, atât din zonă, cât şi din tot Ardealul.