In absenta unei variante finale, putem doar specula pe marginea celor scapate in presa: jumatate dintre parlamentari sunt alesi uninominal, iar cealalta jumatate pe o lista ce-i contine pe cei ma bine plasati pe al doilea loc; jumatate din parlamentari alesi uninominal, iar cealalta jumatate pe o lista ce contine candidati separati. Amandoua modelele implica modificari de substanta in organizarea, desfasurarea si rezultatele scrutinelor.
1. Modelul uninominal compensat cu lista de candidati uninominali
In aceasta varianta, colegiile electorale pot ramane in cea mai mare parte aceleasi ca la alegerile din 2008. Asta daca nu intervine redesenarea lor pe argumentul scaderii populatiei asa cum a rezultat din recensamantul tocmai incheiat si numai daca rezultatele sale sunt luate in considerare. Caci reducerea numarului de parlamentari si Parlamentul unicameral, deci si modificarea Constitutiei, nu par sa mai fie de actualitate altfel decat la nivel declarativ.
Insa lista ce-i contine pe candidatii cei mai bine plasati de pe locul doi la votul uninominal introduce o problema majora, care poate perpetua cusururile vechii legi. Mai precis, sunt listati candidatii in functie de numarul de voturi primite intr-un colegiu electoral la gramada, atat pe circumscriptie (judet), cat si pe toata tara.
Acest sistem, desi elimina candidatii de pe locul 3, poate dezechilibra reprezentativitatea la nivel de circumscriptie electorala si este dependent de prezenta la urne. Corectia ar putea veni din renuntarea la coeficientul pe tara, ramanand valabil doar cel pe circumscriptie, insa asta nu rezolva efectul pervers al prezentei la urne din colegii.
2. Modelul uninominal compensat cu lista de candidati separati
Aceasta varianta creste importanta partidului fata de cea a candidatului, favorizand raporturile clientelare in
