29 martie 1987

Mama

Acum 46 de ani se năştea, la Bucureşti, femeia care avea să mă aducă pe lume, poeta Constanţa Buzea. S-a căsătorit cu tata în septembrie 1961 şi s-au despărţit, formal, în 1976-1977, după un proces de divorţ şi de încredinţare a copiilor (eu şi Ioana), întins pe vreo 3 ani, cu înfăţişări nenumărate, inclusiv la Tribunalul Suprem. În cei peste 15 ani în care au stat împreună, tatăl meu şi mama mea au realizat fiecare, în afară de doi copii, cărţi ce rămân în biblioteca literaturii contemporane şi, mai mult ca sigur, a literaturii române durabile.

În plus, au fost împreună în călătoria vieţii, căci fiecare om are o călătorie a vieţii, în 1970-1971, la bursa academică pe care a primit-o A.P., la Programul Internaţional al Scrisului de la Universitatea din Iowa City - S.U.A. Tata, din 1962, iar mama, începând cu 1974, şi-au legat numele şi de viaţa gazetărească din România. Nu pot eu discuta acum ponderea faptelor fiecăruia, în lucrarea spirituală a vremii. ştiu doar că au luat-o de foarte jos, cu viaţa plină de necazuri, într-o tinereţe săracă, şi au ajuns nume de rezonanţă în bibliografii şi dicţionare.

Sunt unii care spun că a fi copilul unei personalităţi este ca o dezvoltare vegetală, sub umbra constrângătoare a copacilor stufoşi. Sunt alţii care afirmă că protecţia copacilor respectivi este exclusiv un avantaj, un îngrăşământ. Părerea mea e că, dacă sămânţa plantei tinere este puternică, doar copacul nou apărut transformă umbra în îngrăşământ.

Peste extreme grăbit

Încercăm să ne dezmorţim, jucând tenis de masă şi fotbal cu Anel Pasa, George Ciocoiu şi Gică Ionescu. Seara, A.P. se simte foarte rău. Anel stă nemişcat, Ciocoiu se minunează, eu îi fac masaj esenţial după metoda Shiatsu. Telefoane pe la cunoştinţe specializate în domeniul sănătăţii. Doctorul Ionescu Târgovişte nu e azi acasă, doctorul Brătilă