Cojile de ou şi firimiturile rămase din pasca sfinţită nu trebuie aruncate te miri unde. Ele trebuie date pe ape. Se spune că blajinii sunt nişte spirite care trăiesc în lumea de dincolo şi firimiturile ajunse la ei pe ape le dă semn că pot începe şi ei Paştile, spune Varvara Buzilă, secretar ştiinţific la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, contactată de Info-Prim Neo.

În dimineaţa de Paşti, când se pregăteşte masa, în casă arde lumina luată de la biserică. Cei mici se spală cu un ou roşu şi cu unul alb, ceea ce înseamnă că vor fi sănătoşi, iar cei mai mari membri îi vor răsplăti cu bani galbeni, care semnifică bogăţie. La masa de dimineaţă toată lumea trebuie să se înfrupte din bucatele sfinţite: ouă roşii, o bucată de caş, mielul de Paşti. Important este ca toţi ai familiei să mănânce sfinţit 3 zile la rând.

Etnograful susţine că resturile din bucatele binecuvântate nu se aruncă la întâmplare. „Am mai observat în unele localităţi că oamenii se străduiesc să păstreze cât mai întregi cojile de ou şi le pun golite pe crengile copacilor din ogradă. E un peisaj foarte pitoresc când treci prin astfel de localităţi şi vezi ouă colorate în pomi", a menţionat Varvara Buzilă.

În prima zi de Paşti se reuneşte familia, iar a doua zi este pentru vizite. Cei mai tineri merg la cei mai în vârstă, copiii la părinţi, finii la naşi. Sunt vizite de respect, merg cu daruri şi ofrande ca să-i felicite cu sfintele Paşti pe cei pe care-i stimează. Altădată se mai făcea şi horă în sate. „Mă mai întreb dacă se mai face joc undeva sau totul s-a redus la discoteci. Dacă jocul ar fi scos din nou în vatra satului în aer liber, atunci comunicarea la nivel de comunitate ar fi mai vastă", este convinsă Varvara Buzilă.

Toată lumea încearcă la Paşti să vină acasă. Oriunde s-ar afla, încearcă să facă măcar un schimb de bunuri între membrii familiei. Etnograful