Anders Behring Breivik, al cărui proces începe la 16 aprilie, a devenit, sub aparenţa unui individ politicos şi oarecum banal, unul dintre cei mai sângeroşi ucigaşi din istorie, motivat de ura faţă de islam şi multiculturalism, relatează AFP.
Înalt, blond şi atent cu ţinuta sa, extremistul de dreapta a recunoscut că a ucis 77 de persoane la 22 iulie 2011 deschizând focul asupra unei reuniuni a tinerilor laburişti după ce a detonat o bombă în apropiere de sediul Guvernului.
Carnagiul s-a vrut "un atac preventiv împotriva trădătorilor patriei", a explicat el în cadrul unei audieri la începutul lui februarie.
Breivik s-a născut la 13 februarie 1979 şi în niciun moment anturajul său nu a bănuit drama ce urma să se petreacă.
Potrivit mărturiilor sale, Breivik a avut o copilărie obişnuită, cu un tată diplomat şi mamă infirmieră, care s-au despărţit la scurt timp după naşterea sa.
"Am avut o educaţie privilegiată, cu persoane responsabile şi inteligente în jurul meu", va scrie el în partea autobiografică a manifestului său, difuzat în ziua masacrului.
El a crescut alături de mama sa şi sora sa vitregă într-o familie de condiţie medie, susţine el, şi nu a avut niciodată probleme cu banii, singurul său reproş fiind acela că a avut "prea multă libertate".
De la o vârstă fragedă, serviciile sociale au avertizat în legătură cu o posibilă lipsă de îngrijire.
"Anders este un copil pasiv care fuge un pic de contactul uman, un pic anxios (...) cu un zâmbet fals şi dezarmant", scria un psiholog, în timp ce copilul avea doar patru ani. "În mod ideal, el ar trebui plasat într-o familie stabilă", adaugă el în acest raport divulgat de presa norvegiană.
Mesajul nu este urmat de efecte şi tatăl, la rândul lui, eşuează în justiţie în a obţine custodia fiului său.
După acest episod, copilăria lui Anders Behring Breivik pare s