Peste 200 de persoane, în mare parte jurnalişti, dar şi părinţi ale victimelor şi supravieţuitori ai atacurilor de la Oslo şi Utoya, au luat loc luni în sala de judecată din Oslo, pentru a urmări deschiderea procesului împotriva lui Anders Breivik. Costurile procesului care va dura zece săptămâni sunt estimate la 13 milioane dolari, iar întrebarea principală la care vor trebui să răspundă cei 5 judecători este dacă ucigaşul este sau nu responsabil pentru faptele sale. În cazul în care va fi găsit vinovat, pe Breivik îl aşteaptă o pedeapsă maximă de 21 de ani de închisoare, care poate fi extinsă în cazul în care la sfârşitul acesteia ucigaşul este considerat în continuare un pericol pentru societate.

Breivik: am ucis, dar nu sunt vinovat

Procedurile au început la ora 9, când Breivik a fost adus în faţa complexului de judecată, adresându-i acestuia un salut considerat de spectatori drept unul nazist. Deşi şi-a recunoscut faptele, Breivik nu şi-a admis şi vina, declarând că la baza uciderii celor 77 de oameni a stat „principiul necesităţii": „nu pledez vinovat, şi susţin că am acţionat în auto-apărare", a spus Breivik, adăugând că nu recunoaşte „legitimitatea complexului de judecată, care şi-a primit mandatul de la partide politice care susţin multiculturalismul".

Procurorii şi-au început pledoaria citind o listă cu numele victimelor lui Breivik - acompaniate de scurte descrieri ale cauzei decesurilor acestora. „O litanie a groazei", constată David Blair, trimisul cotidianului britanic The Telegraph, „dar este ceva ireal în această procedură. Procurorul citeşte cu o voce monotonă, nepăsătoare, în timp ce persoanele din sală foşnesc hârtii sau se joacă cu telefoanele mobile - de parcă ar asculta un anunţ pe un aeroport".

În tot acest timp, Breivik nu a părut mişcat de faptele sale - şi nici mai târziu, când procurorii au arătat o înregistrare a u