În acalmia intervenită în scandalul oneroaselor concesiuni miniere, gata să fie parafate în ceaţa unei secretomanii mai mult decât dubioase - acalmie care nu înseamnă că Guvernul a dat înapoi, ci că doar temporizează înţelegerile discrete cu anumiţi aşa-zişi investitori strategici - se dă zor pentru definitivarea altei uriaşe afaceri. Anume, proiectul privind retrocedarea proprietăţilor, prin care Cabinetul vrea să desfiinţeze restituirile în natură şi să eşaloneze pe 10-12 ani ratele pentru despăgubirile în bani, limitate la 15% din valoare.

În Vinerea mare, la Guvern au avut loc noi discuţii pe această temă şi se intenţionează ca, după şedinţa sa din această săptămână, proiectul să fie înaintat Parlamentului care să-l dezbată, iar majoritatea de care (încă) dispune Coaliţia să-l adopte în procedură de urgenţă. Din capul locului, proiectul e contradictoriu, a generat controverse chiar în interiorul Coaliţiei, iar dezbaterea publică, de doar câteva zile, în perioada Paştilor, n-avea cum să aibă efect.

Colac peste pupăză, au şi apărut o serie de informaţii care nu lasă iniţiativei beneficiul bunei-credinţe. Ba dimpotrivă. Sunt în joc sume uriaşe. Ministerul Finanţelor estimează că despăgubirile s-ar ridica la 16 miliarde de euro, ceea ce, desigur, ar greva dur Bugetul naţional, şi nu pe un an, doi. Pornind de la această realitate obiectivă, însă, s-a ajuns la propuneri care generează o acută discriminare a foştilor proprietari, a celor care, fără pile la primării, la instanţe sau fără a-şi fi cedat drepturile, contra unor sume derizorii, unor cercuri mafiote.

Ministerul Finanţelor, prin titularul său, Bogdan Drăgoi, preferatul prezidenţial, propusese chiar ca restituirea să nu depăşească 5% din valoare. Pe de altă parte, ministrul Justiţiei susţinea restituirile în natură şi/sau eşalonarea despăgubirilor pe o lungă perioadă. Varianta propusă de Guv