Cu doar o săptămână înaintea celei de-a cincea misiuni de evaluare a Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti, Guvernul a bifat doar patru dintre cele 15 angajamente care aveau drept termen limită sfârşitul lunii aprilie.

Astfel, privatizarea sau vânzarea de pachete minoritare la mai multe companii controlate de stat şi recrutarea de manageri privaţi pentru întreprinderile neprofitabile nu au respectat calendarul stabilit de autorităţi cu oficialii Fondului, reiese din analiza gândul privind angajamentele asumate în precedenta scrisoarea de intenţie înaintată către Washington la sfârşitul misiunii din februarie.

Cea de-a cincea misiune FMI de evaluare a acordului de finanţare de tip preventiv se va desfăşura în perioada 24 aprilie - 7 mai şi este ultima condusă de Jeffrey Franks. El va fi însoţit la Bucureşti de înlocuitorul său, Erik De Vrijer, care va deveni şeful misiunii FMI în România pentru următoarea evaluare.

Totodată, misiunea FMI de la sfârşitul lunii va fi prima condusă de premierul Mihai Răzvan Ungureanu, desemnat în funcţie la o zi după ce Franks a anunţat concluziile precedentei misiuni, când s-a pus la dispoziţia statului o nouă tranşă în valoare de 505 milioane de euro. Astfel, suma totală disponibilă României în caz de necesitate este în prezent de aproximativ 2 miliarde de euro.

Pentru a putea beneficia la nevoie de aceşti bani, noul guvern şi-a asumat continuarea reformelor asumate în cadrul acordului cu FMI, însă majoritatea angajamentelor care aveau drept termen sfârşitul lunii aprilie nu au fost onorate încă.

Mai mult, guvernul a transmis FMI, prin ultima scrisoare de intenţie, informaţii false privind eliminarea restricţiilor la deschiderea marilor centre de retail şi a anunţat în mod eronat că acest angajament a fost îndeplinit, potrivit Mediafax.

Ce ar trebui să rezolve guvernul în următoarel