„Această uriaşă moară care transformă oamenii în cenuşă sau, folosind o altă imagine, acest concasor care sfărâmă în bucăţi transporturi întregi de persoane se rotea în jurul unuia şi aceluiaşi ax – exterminarea.“

În 1940, căpitanul de cavalerie Witold Pilecki cerea conducerii Armatei Secrete Poloneze permisiunea de a se infiltra în Auschwitz. Pilecki era printre puţinii care-şi puteau asuma o misiune atât de îndrăzneaţă. În copilărie, făcuse cercetăşie. În 1918, pe când avea 17 ani, participase împreună cu colegii cercetaşi la luptele duse de voluntari pentru apărarea oraşului Vilnius asaltat de bolşevici. În 1920, Witold Pilecki lupta sub comanda unui renumit căpitan de cavalerie în războiul cu sovieticii.

Infiltrarea

În septembrie 1940, conducerea rezistenţei i-a permis lui Pilecki să se lase arestat sub numele de Tomasz Serafiński şi trimis la Auschwitz. Înăuntru, a creat o structură de rezistenţă numită Organizaţia Militară Secretă. Principalele obiective erau transmiterea de informaţii în afară şi organizarea unei răzmeriţe.

Dar informaţiile lui Witold Pilecki descriau lucruri mult mai grave decât îşi imaginase rezistenţa. Era un lagăr de exterminare pe care Pilecki l-a numit încă din 1941 „o moară uriaşă care macină oameni transformându-i în cenuşă“. O perioadă, armata clandestină a crezut că Witold Pilecki exagerează în descrierea situaţiei, atât erau de şocante veştile transmise. Cu timpul, aceste prime informaţii despre ceea ce se petrecea cu adevărat la Auschwitz au ajuns şi la guvernul polonez aflat la Londra. În primăvara lui 1943, Witold Pilecki a evadat, a întocmit un raport detaliat despre atrocităţile de la Auschwitz, Raportul Pilecki, pentru Înaltul Comandament al Armatei Naţionale, cerând autorizaţia de a întreprinde o acţiune militară. Comandamentul de la Cracovia s-a temut însă de o provocar