Dezvoltarea turistică a Bucureştiului trebuie axată pe turismul de business şi pe turismul de tip city-break, care înglobează şi alte produse turistice precum turismul cultural sau turismul generat de evenimente, potrivit Planului de marketing al municipiul Bucureşti 2011-2015, realizat de Detente Consultants.

"Europe is younger in Bucharest" – aceasta este fraza care rezumă poziţionarea turistică a Bucureştiului propusă de consultantul contractat de MDRT pentru realizarea Planului de marketing turistic pentru municipiul Bucureşti 2011-2015. "Bucureştiul nu reprezintă o atracţie în cadrul destinaţiei turistice România, situându-se pe acelaşi loc cu Dunărea, peisajele rurale şi Sibiul, însă este puternic asociat cu România", se menţionează în Planul de marketing.

Specialiştii susţin că promovarea Capitalei trebuie abordată şi din perspectiva viitorului oraşului, nu doar din cea a trecutului. "Bucureştiul trebuie să se poziţioneze plecând de la realitatea sa, o capitală care se mişcă, în şantier permanent, un oraş al noii Europe, care se construieşte în direct şi pe care îl vom regăsi schimbat cu ocazia următoarei vizite", potrivit Planului.

Principalele categorii de public stabilite pentru Bucureşti ca destinaţie turistică sunt: oamenii de afaceri, tinerii, cuplurile fără copii, precum şi consumatorii de turism medical sau de întreţinere. Aceste categorii se încadrează în tiparul turistului-explorator, dispus să experimenteze şi să descopere destinaţii noi. Turiştii urbani sunt în căutarea unui oraş surprinzător, distractiv şi practic. Turistul urban vrea să fie informat continuu de-a lungul descoperirii destinaţiei.

Cu 92 de hoteluri şi 9.240 de camere, existente în 2009, Bucureştiul se situează printre capitalele europene cu cele mai puţine camere. De exemplu, la Budapesta sunt 219 hoteluri, care au 19.465 de camere, iar