Maxim Romică este şeful grupului. Are 58 de ani şi cântă în afara ţării din 1975. Alături de el mai sunt trei lăutari, toţi liber profesionişti. Şi-au câştigat dreptul de a cânta la Bruxelles după ce au obţinut autorizaţii de la Comitetul de Cultură. "Ne-am întoarce acasă, dar ce să fac? La rasismul care este la noi în ţară, dacă începi să cânţi strigă 'ţiganul', începe să te huiduiască, să te alunge, să te facă nu ştiu cum. Aici este lumea cât de cât, se simte. Aici avem autorizaţie, suntem cu acte. Vreţi să vă arăt autorizaţia?", îşi spune oful unul dintre lăutari. Renunţă la acordeon pentru câteva minute şi scoate din buzunarul de la piept portofelul. Îşi arată autorizaţia obţinută de la Comitetul de Cultură, potrivit căreia are dreptul să cânte la acordeon, timp de o lună, pe străzile din Bruxelles. Numele său este Paiu Traian. Lăutarii pot obţine patru astfel de autorizaţii valabile pentru o lună. După aceea trebuie să dea din nou examen la Comitetul de Cultură. Nu dezvăluie cât câştigă, dar se declară mulţumiţi: "Am fost şi prin Franţa, dar deocamdată stăm în Belgia. Avem salariul unul director din România". S-au poziţionat strategic la câteva străduţe distanţă de Grande Place din Bruxelles. Trecătorii nu par deranjaţi de ei. Dimpotrivă, se opresc să le lase câte un euro. Lăutarii sunt priviţi cu indulgenţă. "Muzica este foarte frumoasă, dar sunt anumite probleme. Când eşti în restaurant vin unii şi cerşesc. Muzica este foarte bună, îmi place, are ritm", încearcă o doamnă să explice ce o supără la români. Problemele mari sunt cu poliţia. Lăutarii se plâng că sunt discriminaţi de autorităţi. "Nu ne place Poliţia prea bine, nu ne vrea. Ne-au şi confiscat autorizaţia, pentru nimic, că aşa vor ei pentru că noi comentăm. Am avut un coleg care cânta cu ţambalul, mereu cânta cu noi. Era Paştele lor şi au venit şi ne-au spus să nu mai cântăm deloc toată ziua. Şi am spu