Despre cel dintâi am scris în 2009 când agenți electorali ai taberelor angajate în cursa pentru Cotroceni epuizaseră tot arsenalul clasic și modern folosit în asemenea campanii. Îngrijorați că nu reușiseră să convingă electoratul să voteze pentru candidatul lor, nu s-au sfiit să apeleze la terorism electoral. Un asemenea mecanism nu este folosit pentru a convinge pe cei încă nehotărâți, ci pentru a le inocula o frică soră cu moartea.
Mașina de propgandă electorală înlocuiește prezentarea de programe și platforme electorale cu avertismente apocaliptice: orice alternativă, în afara celei propuse de noi, înseamnă prăbușirea țării pentru câteva generații!
Anul 2012 ne prezintă deja varianta perfecționată a terorismului electoral. Cum totul a fost deja diabolizat la liderii politici ai părții adverse, de data aceasta Marea Închiziție Electorală aruncă anatema asupra electoratului. Iată un exemplu:
“Din acest moment, sunt liniştit: românii care şi-i asumă nu mai au nicio scuză. De-acum, ei nu mai pot pretinde că sunt simpli votanţi. Sunt complici cu violenţa, laşitatea, lăcomia şi nemernicia unor indivizi pentru care oamenii sunt doar necesara carne de tun electorală.” Desen & Copyright 2012 – DION
Eu, unul, abia din acest moment devin cu adevărat neliniștit. Ce facem cu asemenea retori? Ni-i putem asuma?
Când discursul unor oameni, altfel demni de respectul nostru, este lovit de fanatism și retorica lor este inundată de tropi apăsat iraționali, problema nu mai este politicianul. Epicentrul cangrenei este chiar retorul casei.
Canibalismul se poate dovedi stadiul final al acestei maladii.
Alegătorii vor nemulțumi una sau alta dintre Inchizițiile Electorale. Ei trebuie să știe că își asumă riscul de a se întoarce acasă de la secțiile de votare cel puțin cu o ureche lipsă, fără nas sau sărăciți de alte elemente ale fostei lor integr
