Lucrătorii din România au toate şansele să iasă din criză mai îndatoraţi decât au intrat, evoluţie aparent paradoxală dacă luăm în considerare scăderea substanţială a apetitului băncilor pentru a da împrumuturi. Efectul a fost generat mai ales de creşterea şomajului, de penalităţile aplicate restanţierilor dar şi de explozia refinanţărilor
La finele lui 2011, fiecare angajat cu contract de muncă din România avea de returnat către bănci peste 5.800 de euro.
Potrivit unui calcul realizat de Capital pe baza datelor BNR şi ale Ministerului Muncii, suma este mai mare decât cea din 2007,2008 şi 2009 deşi cei trei ani sunt asimilaţi perioadei de boom al creditului. Anul în care românii au întregistrat cel mai mare nivel de îndatorare a fost 2010 când raportul între volumul total al creditelor pentru populaţie şi numărul de angajaţi activi a depăşit 6.219 euro.
Evoluţia acestui raport are două explicaţii. Prima dintre ele este scăderea numărului de salariaţii care în 2007,2008 şi 2009 se învărtea în jurul a 4,7 milioane pentru ca în 2011 să ajungă la 4,2 milioane de angajaţi. În al doilea rând, creditele de refinanţare au reuşit să compenseze oarecum lispa creditelor noi mai ales că ele generează de cele mai multe ori o majorare a sumei totale plătite de fiecare client în parte( creşte perioada de rambursare deşi rata lunară scade). Nu în ultimul rand, întârzierile la plată au adus de la sine penalizări ceea ce a făcut ca datoriile către bănci să crească.
Cum am calculat
Pentru a afla cât de îndatoraţi sunt angajaţii din România am utilizat datele Băncii Naţionale privind creditele acordate în România. Pnetru fiecarea dintre 6 ani ani analizaţi am transformat soldul creditelor în euro la cursul mediu din acel an. Rezultatul l-am împărţit la numărul de angajaţi din anul respective. Astfel am obţinbut o valoarea m