Din 2010, Uniunea Europeană s-a dotat cu un concediu parental minim de patru luni. În timp ce Belgia a fost nevoită să prelungească termenul cu o lună, România, din cauza crizei, a modificat în aceeaşi perioadă (prin reducere) condiţiile de acordare a acestuia, comentează site-ul belgian RTBF.

Noua lege, votată rapid la sfârşitul lui 2010 şi intrată în vigoare la începutul lui 2011, impune ca de acum înainte cel interesat să facă alegerea între un concediu de 12 luni, cu plata a 85% din salariu, şi un concediu de 24 de luni, cu o alocaţie de 150-300 de euro lunar, calculată în funcţie de salariu, reaminteşte RTBF, care comentează că rezultatul măsurii a fost că tinerele mame din România (sau taţii, în funcţie de caz) nu mai pot profita de un concediu la fel de lung ca înainte. "Mulţi dintre tinerii părinţi au fost nevoiţi să aleagă. Şi mulţi au optat pentru un singur an de concediu, regretând vechiul sistem, care le permitea să-şi petreacă doi ani cu copiii, fără a le fi plafonate sumele de bani”, remarcă RTBF.

Fără dezbatere publică

Şefa asociaţiei române "Mame pentru mame”, Ana Măiţă, a explicat pentru RTBF că legea nu a trecut de pe o zi pe alta fără dezbatere publică, ci s-au schimbat regulile jocului în timpul cursei. "În ciuda avertismentelor noastre către Guvern, nu a fost prevăzută nicio perioadă de tranziţie”, a declarat aceasta. RTBF adaugă că, în ciuda protestelor asociaţiei, Guvernul nu a modificat noua lege şi nimic nu o va modifica. "Pentru clasa medie, pentru părinţii responsabili, opţiunea lungă se dovedea, brusc, mult mai puţin interesantă. Iar pentru cei care deja concepuseră copilul, surpriza era chiar proastă. O perioadă de tranziţie de cel puţin nouă luni ar fi putut evita acest lucru. Câştigul în termenii economiilor la alocaţii nu a avut impact asupra bugetului de stat”, comentează RTBF. "Pentru familiile cu venituril