În 2008 România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană iar la finele lui 2010 a fost una din ultimele ţări care a ieşit din recesiune. Ce a mers prost în trecutul ei recent? Şi pot fi evitate acum greşeli similare? - se întreabă economistul şef al UniCredit Tiriac Bank, Dan Bucsa, într-un articol publicat miercuri pe blogul oficial al Financial Times.
În 2008 economia României a înregistrat o creştere de 7,3% şi, în pofida crizei globale care lovea deja Europa Occidentală şi SUA, politicienii români erau încrezători că criza poate fi evitată graţie cererii interne solide.
În consecinţă, guvernul a avansat o serie de măsuri populiste precum majorarea cu 50% a salariilor profesorilor înainte de alegerile parlamentare, fără a ţine cont de dezechilibrele macroeconomice.
Efectul a fost dramatic şi a fost resimţit în 2009 când economia s-a contractat cu 6,6%, leul s-a depreciat cu 15% în raport cu moneda euro, iar investiţiile străine s-au prăbuşit de la 17,4 miliarde euro în 2008 la 6,3 miliarde euro în 2009.
De asemenea, în lipsa ajustării cheltuielilor publice deficitul bugetar a crescut până la 9% din PIB. În condiţiile unei crize de lichidităţi, în luna mai 2009, România a semnat un acord de împrumut în valoare de aproape 20 de miliarde de euro cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Comisia Europeană şi alte instituţii financiare internaţionale.
Ajustarea care a urmat a fost una dureroasă. România a majorat TVA cu cinci puncte procentuale până la 24% şi simultan a redus salariile în sectorul public cu 25%. Rezultatul imediat al acestor măsuri a fost resimţit în 2010, cu o contracţie a salariului mediu nominal cu 3,2% şi creşterea inflaţiei până la 8% la finele anului. Tot în acel an vânzările cu amănuntul au scăzut cu 6,2% iar lucrările de construcţii s-au prăbuşit cu 12,6%. @N_P
