Şomajul în rândul tinerilor a atins în 2011 cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani: 23,7% ­ observă revista Finanţiştii. E adevărat că rata e inferioară celei din Grecia sau Spania ­ unde aproape jumătate din tineri nu au loc de muncă ­, dar în nici o altă ţară UE nu e de trei ori mai mare decât media. Cu alte cuvinte, dacă în Grecia rata medie a şomajului se situează la 17,7% şi cea în rândul tinerilor la 44,4%, în Spania la 21,7% faţă de 46,4%, la noi se plasează la 7,4%, comparativ cu 23,7%.

Până la o rată a şomerilor tineri de doar 8-9% precum în Germania, Olanda sau Austria este cale lungă, important e însă ca măcar să avem vreo intenţie în acest sens. Avem? Nu, rata şomajului în rândul populaţiei active sub 25 de ani a avansat în România de la 15,8% în 1998 la 23,7% în 2011, în vreme ce în Polonia s-a micşorat de la 42,5% în 2004 la 25,8% în 2011.

De aici se vede că, în România, rata medie se găşeşte la doar 7,4% pentru că s-a transformat şomajul în povară fiscală. Fie c-a fost vorba de taxa implicită numită inflaţie, de contribuţiile sociale mari ori de multitudinea de taxe explicite, au rezultat veniturile mici şi sigure preferate de români în sondaje. Polonia s-a debarasat însă de lucrătorii a căror muncă aducea o valoare adăugată scăzută şi, pe această bază, s-au mărit lefurile celorlalţi. Dar nici disponibilizaţii n-au fost lăsaţi de izbelişte, fiindcă mediul economic a permis atragerea unor investitori străini care au creat locuri de muncă. În cele din urmă, pentru că a apăsat puternic pedala reformelor, Polonia a reuşit să oprească degradarea învăţământului şi să reverseze şi trendul văzut la nivelul şomajului în rândul tinerilor. Nu ca la noi, unde sistemul educaţional s-a depreciat an de an, în paralel cu majorarea ratei şomajului.

În fine, cele mai proaspete "imagini" din Piaţa Universităţii ne-au arătat tineri frustr