Regretatului academician Grigore Moisil, considerand ca mediile statistice sunt iluzii matematice, ii placea sa tot repete: "Daca stam, deodata, pe o plita fierbinte si pe un bloc de gheata, ar trebui ca in medie sa ne simtim bine". Iata insa ca, analizand veniturile si cheltuielile gospodariilor populatiei, Institutul National de Statistica trage concluzia ca… in medie nu stam bine. Moisil e contrazis: chiar nu stam bine.
Cum si de unde se aduna veniturile intr-o gospodarie medie din Romania timpului nostru? Sa plecam de la baza. Din totalul veniturilor, cele mai multe, 70,9 la suta, vin din salarii (48,4 la suta) si din pensii, indemnizatii de somaj, ajutoare sociale (22,5 la suta). Aici, fara indoiala, se regaseste, intr-o prima instanta, stilul de viata imprimat in cei 44 de ani de comunism: si, intr-o a doua instanta, ritmul lent al reformelor economice din cei 22 de ani de dupa decembrie 1989. Practic, din totalul veniturilor gospodariilor, aproape doua treimi au ca sursa fie salariul modest platit de stat sau de patroni, fie prestatiile sociale de asemenea modeste din alocatii bugetare. La care se adauga, intr-un numar mare de procente, 20,3 la suta, venituri in natura. Cu alte cuvinte, autoconsumul: gospodariile inzestrate cu terenuri agricole primesc din lucrarea pamantului, in loc de bani, produse din care isi asigura o parte din subzistenta.
E rau ca se petrec asa lucrurile? Da, e rau. In primul rand, e rau ca intr-o tara in care agricultura e o speranta de viitor, veniturile in bani din vanzarea produselor agricole sunt de numai 3,1 la suta din totalul veniturilor. Vedem, deci, ca numai o mica parte din productia noastra agricola intra in circuitul comercial, in timp ce partea cea mai mare e consumata in gospodarii. E rau, asadar, ca in locul unei agriculturi comerciale domina inca agricultura de subzistenta. Iar daca la 70,9 la suta (venit
